Tarziu in noapte..

       Ce placut e sa stai intins in pat dupa o zi ciudata in care n-ai avut chef de nimic.
Ieri am fost un trist,un plictisit,un om fara chef de viata.Vreau sa cred ca vremea e de vina pentru starea mea.M-am trezit cu noaptea-n cap sa ma duc la job,gandindu-ma ca de fiecare data cum ar fi sa castig la Loto.Dar apoi imi aduc aminte ca-s prost.Eu nu joc la Loto,dar am pretentii...specific romanului.Vrem totul pe tava de-a gata,daca se poate si cu tacamuri de argint.
       Ceata e de vina pentru starea mea.Chiar imi impun asta! Vremea mohorata scoate la iveala partea mea melancolica(NU alcoolica).Toata ziua m-am uitat cu ochii pe pereti,crezand ca o sa am parte de revelatia vietii.Nicidecum! Doar am pierdut "deampulea" alte ore pretioase.
       Melodie dupa melodie,acelasi gen.Minut dupa minut,aceeasi stare.Gand dupa gand,acelasi gand.
Azi sunt egoist,scriu doar despre mine,despre starea mea.O stare care desi o am deseori,azi s-a manifestat zgomotos inlauntrul meu.Nu stiu cum sa explic.Poate ati trecut prin asa ceva.E acea senzatie in care te simti neajutorat dar totodata inconjurat de speranta.Acea senzatie in care te intrebi unde pula mea gresesti,de ce altii care nu merita nici 10% din ceea ce ai tu,au totul.Si aici nu ma refer la situatia materiala.
       Sunt unii dintre noi care ar oferi unor persoane mai mult decat le-ar putea oferi oricine altcineva din lumea asta.Si inca o data,nu ma refer la bani.Sunt exact acele momente la care va ganditi acum cand cititi prostia asta.Si va multumesc ca o faceti.Si va rog dupa ce terminati de citit,nu dati muzica in blana,ci furati-va din propriul timp pentru un mic moment de reculegere.Sincer,eu am incercat sa pun in aceasta seara in balanta multe variabile,dar din nou,fara rezultat.
       Ideea e ca timpul trece si trece repede.Dar daca tot trece,sa treaca cu folos.Pierdem ore importante zilnic pe cacaturi penibile.Lasam totul de pe o zi pe alta si ajungem intr-un final sa alergam sa rezolvam totul pe ultima suta de metri,cand de fapt puteam sta linistiti la o cafea,spunandu-ne:"Am terminat si cu asta!".
       Poate am fost prea exagerat,poate prea "pizda plangacioasa" sau poate prea normal,insa stiu ca exista o farama de adevar pe undeva. 


      Va las in compania unei piese superbe!