Despre.

Uneori nu ne putem bucura de momentul prezent din cauza a ceva ce s-a întîmplat în trecut. Nu ne dăm seama astfel că ne autosabotăm şi că, agăţîndu-ne de emoţiile vechi, nu ne permitem să experimentăm tot ceea ce ne oferă viaţa.

Trecutul este îndepărtat şi nu poate fi schimbat. Poate fi însă schimbată reacţia noastră faţă de evenimentele de atunci, alegînd să trăim cu adevărat în momentul actual.

De fiecare dată cînd dăm atenţie oricărui alt moment decît prezentului pierdem însăşi esenţa vieţii, practic nu vedem şi nu simţim nimic din acel moment decît în conexiune cu trăirile trecute sau cu grijile legate de viitor. Construindu-ne modul în care trăim acum pe suferinţele sau obstacolele întîmpinate în trecut aducem acele emoţii în actualitate şi nu realizăm că deseori proiecţiile noastre interioare nu au nici o legătură cu realitatea prezentă; în plus, e posibil să ne programăm inconştient viitorul prin prisma experienţelor trecute.

REACŢII. Mulţi spun că "e mai bine să pun răul în faţă acum, fiindcă uite ce mi s-a întîmplat ultima oară" sau "mai bine sînt pesimist; de cîte ori am fost optimist nu mi-a ieşit nimic bun" sau "pentru că am avut multe eşecuri în dragoste m-am închis acum faţă de oricine" etc. Toate acestea reprezintă însă modalităţi de autoşantajare emoţională prin care punem înaintea acţiunilor prezente experienţele trecute. Ceea ce a fost însă ţine, ca fiecare moment de altfel, de ceva irepetabil; niciodată nu vom găsi aceleaşi date, aceleaşi condiţii, aceiaşi oameni cu aceleaşi personalităţi sau mod de a reacţiona, nici măcar noi nu mai sîntem aceiaşi şi niciodată nu am putea repeta de fapt aceleaşi experienţe, pentru că toate circumstanţele sînt diferite. În plus, e ca şi cum am vrea ca şi noi să rămînem blocaţi în trecut, pentru a nu evolua deloc, pentru a nu fi diferiţi faţă de momentul vechi.

TRANSFORMARE. A-ţi schimba atitudinea faţă de prezent este aşadar o imensă responsabilitate faţă de tine însuţi. Aceasta nu înseamnă însă a "întoarce celălalt obraz" şi a suferi sau a trăi cu senzaţia că ai lăsat prea mult de la tine, fiindcă ar însemna să te muţi dintr-o extremă negativă în alta, ci mai degrabă are legătură cu felul în care îi priveşti pe toţi ceilalţi cu înţelegere, ca şi cum ar fi vorba despre tine însuţi, mai ales pentru că e vorba doar despre reacţia ta la aceste situaţii, şi nu de ceea ce fac ei.
"Nimic nu există în afară clipei de acum. Nimic nu s-a întîmplat vreodată în trecut; toate se întîmplă în clipa de acum. Nimic nu se va întîmpla vreodată în viitor, totul se întîmplă în clipa de acum.
Ceea ce consideraţi trecut este de fapt o amprentă de memorie înmagazinată în minte, a unei clipe de acum, mai veche. Cînd vă amintiţi trecutul, recaptivaţi această amprentă în prezent. Viitorul este o clipă de acum imaginată. O proiecţie a minţii.
Atat !


P.S: Daca totul decurge bine saptamana asta,in weekend fac cinste !